ecourile au făcut metastaze

Dialogul este doar o virgulă tunel printre silabele cu picioare lungi ale damelor care se apropie să devină un monolog subțire de dantelă. Coastele mele proaspăt ieșite în decor ca niște vâsle osândite să fugă prin lichid. (Mărturii ale sunetului prins în colivie.) Când mă gândesc la amploarea acestei enormități aproape că aș vrea să […]

vocea lui Robespierre

Din vocea lui Robespierre am învățat prima dată că sângele numai atunci când este tăiat curge lipsit de respect prin cerul gurii. Desigur la prima vedere pare un nonsens. Dar adevărata explicație a unei picături nu cunoaște reședința păcatului. Când penibilul se transformă într-o cină iar brațele lichide ale partenerei tale devin înghițitură după înghițitură […]

dumnezeu s-a oprit

îmi spun bună dimineața dumnezeu s-a oprit! ca un ceas mecanic care nu a mai făcut parte din obiectul preocupărilor unei mâini și imediat după ce îmi repet această metaforă- rugăciune din creierul meu încep să curgă lacrimi din lacrimi o baltă din baltă un pește din pește un singur dinte crescut în față ca […]

dacă vrei să smulgi greutatea pironului fără să alterezi blândețea străpunsă a cărnii

ai nevoie de încă o gură de aer pe lângă cea trasă deja în piept ca să duci până la capăt definiția cel puțin provizorie a unei dureri atroce   așa vei putea să cântărești căpruiul dezlipit dintr-un iris albastru să numeri toate moleculele de dioxid de carbon expirate la sfârșitul înnegrit al mânecii care […]

Poem pentru toată lumea!

pentru că sunt un poem sacadat al focurilor de tabără normalitatea versurilor mele seamănă leit cu cea a oamenilor care vin să îl pipăie să îl adulmece să îl fotografieze ca și cum ar fi ceva de necrezut care se scrie singur în zgomotul general al pașilor sunt prima și a doua zi din toate […]

Clarisse trecea din fagure în miere

întreaga sinteză a zilei zidită spre centrul pământului ca o pacoste și pentru că din sfârcurile ei picura încă urletul laptelui am decis să construiesc în picioarele fotoliului de unde se întâmplau toate relele un fel de arc de triumf care să zdrobească umbra acestui somn de coșmar atunci Clarisse a început să citească cu […]

aici se învârt nopțile în auz

corăbii lihnite de foame își devorează mateloții închiși în frânghii tu ștergi beregata lamei cu un tricou ud și strigi să se oprească nimicul din nimic dar aici e un loc de groază unde frunzele defilează pe străzi cu verdele în flăcări naufragiile se pornesc nebunește să plouă cu vii și morți lumânările cad aprinse […]

cine ar fi crezut

că materialul tulbure din care sunt alcătuite etajele s-a săturat atât de mult de urcările și coborârile mele încât a început să mă privească cu ură   (până în acel moment credeam că toate lucrurile sunt construite să tacă și să dureze)   dar lumina a fost întotdeauna generoasă cu zidurile căzute la fel cum […]

ale dracului

nu mai poate omul să își suflece ceasurile în ceafă de gura lor plină   sunt atât de zilnic încât îmi vine să vomit 1001 poeme despre copilăria mea cu robinete înjurături și noapte   dar presimt că odată și odată lucrurile se vor descoase singure până dezvăluie mâna care a dat voie pungii să […]

înclinația spre alb

nu presupune revenirea la inundația credinței dacă ar fi așa multe viituri și-ar face apariția într-un pătrat reevaluat să posede patriotismul crucii aici este mai mult o trecere în revistă a unui coridor de la demisol pe unde trec femei scandinave dezbrăcate urmărite de chiriași fanatici și peste toate aceste inerențe puse pe fugă adevărata […]