ai nevoie de încă o gură de aer pe lângă cea trasă deja în piept ca să duci până la capăt definiția cel puțin provizorie a unei dureri atroce așa vei putea să cântărești căpruiul dezlipit dintr-un iris albastru să numeri toate moleculele de dioxid de carbon expirate la sfârșitul înnegrit al mânecii care […]
așa că poți scrie din trupul meu un suflet și din sufletul meu o carne însă te avertizez dacă deschizi toți nasturii care îmi păstrează pleoapele lucide nu o să descoperi nimic privirea mi-a alunecat de mult în praful podelei unde a fost măcelărită de pași ceea ce ai în pântecele tău este doar un […]
și gura mea continua să existe într-o lume fără silabe tu ai ajuns la concluzia că ar trebui să stingem toate luminile de pe hol pentru ca eu să alunec mult mai ușor prin visul ăsta nou-nouț adăugat în coma mea de un zeu proaspăt trezit din fereastra deschisă cu toate astea deși eu eram […]
pentru că sunt un poem sacadat al focurilor de tabără normalitatea versurilor mele seamănă leit cu cea a oamenilor care vin să îl pipăie să îl adulmece să îl fotografieze ca și cum ar fi ceva de necrezut care se scrie singur în zgomotul general al pașilor sunt prima și a doua zi din toate […]
liniștea a început să se izbească de pereți până a înnebunit
de tot felul de presimțiri atroce apoi apasă un singur buton până la dumnezeu înapoi
și acum doar să ne îngropăm săruturile la capătul orașului pentru mai târziu când oamenii ne vor arăta cu degetul râzând să spălăm cu șampon ceasurile și acoperișurile până li se vede pielea strălucind de noaptea care ne-a intrat în gură doar așa să-i simțim gustul iar în momentul când din toată singurătatea noastră femeia […]
în timp ce eu mă contraziceam cu sarcasmul lăzilor de gunoi unii se întâmplau să fie îngeri alții îmbrăcați în costum băteau din palme și plângeau închiși în sentimentul singuratic al unei viziuni atroce despre mâinile curate ale femeii venite să curgă femeie de aici încolo vin camioanele să ne ridice pâinea de pe străzi […]
ce iluzie este o literă peste deasupra căreia s-a așternut somnul bucuros al animalului care a dat naștere liniștii ce lucruri și ce otravă minunată se revarsă din aceste propoziții care mărșăluiesc și cântă printre umbrele străpunse de gloanțe ale bărbaților și femeilor întemnițați într-o cutie de chibrituri doar așa pentru a aprinde mai târziu […]
întreaga sinteză a zilei zidită spre centrul pământului ca o pacoste și pentru că din sfârcurile ei picura încă urletul laptelui am decis să construiesc în picioarele fotoliului de unde se întâmplau toate relele un fel de arc de triumf care să zdrobească umbra acestui somn de coșmar atunci Clarisse a început să citească cu […]
sincer să fiu nu știu ce faceți voi atunci când vreți să faceți dar în lumină eu risc întunericul și florile în cruce se prescriu unui țel mult mai mare decât cele unsprezece guri ale furiei pe care tot voi le prefaceți într-o pudră a mângâierii
corăbii lihnite de foame își devorează mateloții închiși în frânghii tu ștergi beregata lamei cu un tricou ud și strigi să se oprească nimicul din nimic dar aici e un loc de groază unde frunzele defilează pe străzi cu verdele în flăcări naufragiile se pornesc nebunește să plouă cu vii și morți lumânările cad aprinse […]
prin sângele tău care picura ca un viciu în spatele ușii atinse de moarte un cântec mișto se tolănise la intrarea în cerc tu te recomandai îngeroaică iar eu ștergeam cuvintele voastre pierdute cu o cârpă aproape udă din calendar dar zilnic îți tai bandajele și ceri apă mașinilor de pompieri care trec prin același […]
pentru că am ales să fiu comunistul autohton dornic să zguduie cuiul crescut de jur împrejurul cărnii mai ales că mă rog prea puțin și rugăciunile mele sunt prea mici să învețe credința că adevărul este aici printre noi și nu sus printre ei de acolo ești doar privit ca un fel de jumătate care […]
al locuinței unde eu înfruntam galbenul ca un soldat spartan moartea venea uneori și râdea
că materialul tulbure din care sunt alcătuite etajele s-a săturat atât de mult de urcările și coborârile mele încât a început să mă privească cu ură (până în acel moment credeam că toate lucrurile sunt construite să tacă și să dureze) dar lumina a fost întotdeauna generoasă cu zidurile căzute la fel cum […]
presupune un curaj kamikaze din partea ta mai ales că tu nu ai iubit niciodată ferocitatea ierbii și nici nu ți-ai ascuns numele de frică ai trăit pur și simplu prin mințile oamenilor fără chirie iar când ai plecat în sfârșit le-ai spart serviciile de porțelan pentru că cioburile lăsate în urmă aduc întotdeauna noroc […]
nu mai poate omul să își suflece ceasurile în ceafă de gura lor plină sunt atât de zilnic încât îmi vine să vomit 1001 poeme despre copilăria mea cu robinete înjurături și noapte dar presimt că odată și odată lucrurile se vor descoase singure până dezvăluie mâna care a dat voie pungii să […]
în sus și în jos de o propoziție venită din gura unui șef de trib care se mai joacă încă cu sticla colorată apoi lucrurile vor sta o vreme ascunse printre iluziile libere ale sticlei care a scufundat icebergul într-un gât enorm de balenă eu mă voi închipui poetul care a stins toată lumina […]
genunchii mei au îmbătrânit mai groaznic decât mine așa că foarte ușor aș putea să-mi învinovățesc pielea că nu a reușit să își vindece sângele de sub ea chiar să plec departe de bâlbâielile robinetelor din bucătărie într-un imaculat feroce unde să mă las izbăvit dar cum îți permiți să vrei atâtea tocmai tu […]
capabilă să ajungă din urmă credința că până la urmă toți suntem un război și o pace cu pumnii strânși dar vezi tu dragostea mea cum ne întârzie tinerețea din vizita noastră împotriva lumii? nu o să vorbesc niciodată mai sus decât vârful turn al unei propoziții lasată de un dumnezeu oarecare pe […]
nu presupune revenirea la inundația credinței dacă ar fi așa multe viituri și-ar face apariția într-un pătrat reevaluat să posede patriotismul crucii aici este mai mult o trecere în revistă a unui coridor de la demisol pe unde trec femei scandinave dezbrăcate urmărite de chiriași fanatici și peste toate aceste inerențe puse pe fugă adevărata […]
te aud cum înghiți în sec ceva nu știu exact ce și tocmai din cauza asta te privesc atent gâtul tău subțire ca o scrisoare de adio încearcă să potolească gelozia esofagului de a se arunca afară în o mie de cuvinte lipicioase și abia în acea clipă am realizat că tu ești femeia unui […]
nu mai știu exact care dintre ele a venit să-mi spele trecutul și prezentul de praf dar fiind o excelentă gospodină a spălat chiar și farfuriile murdare înjurăturile de demult a adunat cioburile bețiilor vechi ba mai mult a împins ferestrele din calea urletelor mele a dat cu mopul prin sârma ghimpată a nebuniei care […]
înseamnă că acolo pe undeva încă mai sunt eu partea aia absolut unică a nodului de cravată închis în gât și purtat numai la ocazii speciale când ceilalți trebuie să recunoască un bărbat care se plimbă prin orașul lui spălat pe dinți
a încercat să mă violeze într-un colț al casei unde aproape întotdeauna e mai noapte ca de obicei desigur că din țipetele mele ai putea scrie un roman horror așa că da am scăpat ori a fugit ăla crezând că s-a pornit alarma care învelește oasele cum adică domnule ce făceam cu mâinile sunt o […]
pentru că sunt un cetățean ușor anticipabil și din acest motiv nici hainele nici mănușile nici jobenul nu pot acoperi domnul din mine gesturile mele impecabile supraviețuiesc doar în mediul online pentru că locul acesta este un fel de palton alcătuit din miliarde de biți care pot atinge oricând nimicul printr-un simplu Ctrl-delete cu […]
Pentru că am fost dresat din naștere să am o retorică previzibilă. Comparația nu are număr de inventar și cu toate astea se creionează suprarealist într-o gândire obosită să fie obosită. Dar teoria punctelor ușor absente, a limbajelor de lemn, a momentelor laconice ne arată o iubire bine creionată a virilității din partea vorbitorului marionetă. […]
cât de stupid se împământenesc picioarele incredibil de lungi ale femeii tale și cred că numai și numai din cauza asta reîncepi să îți spui că fericirea ta este un câine lup iar fericirea ei are tocurile decapitate pentru că orice dragoste este în fond o neputincioasă vărsare de icre dar momentul ăsta atroce în […]
