Clarisse trecea din fagure în miere

întreaga sinteză a zilei
zidită spre centrul pământului
ca o pacoste
și pentru că din sfârcurile ei picura încă
urletul laptelui
am decis să construiesc în picioarele fotoliului
de unde se întâmplau toate relele
un fel de arc de triumf
care să zdrobească umbra
acestui somn de coșmar

atunci Clarisse a început să citească cu vocea ei de bărbată
tot firul de plumb
până în gura ruginită a peștelui
și a început să fie plâns
și a început să fie jale
și tu
și eu
și ei
ne-am lăsat din toate puterile
de noi ăștia fără zgomot
porniți spre oraș

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*