e o altă duminică din care îmi aud oasele

cum se rostogolesc spre ana
care spăla ciorapii iubitului ei mort
o altă seară în care îmi las tâmplele și umbra
prea întristate într-o încăpere
din acest poem
vino și linge-mi noaptea din obraji femeie
vino și aprinde lumina în acest păcat
de unde și eu
și tu
și iadul
alcătuim un singur oraș unde ana
vine seară de seară
să spele inima iubitului ei mort

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*