recompune din aduceri aminte
laptele mamei
dar cine trebuia să înțeleagă a înțeles de mult
că bărbații care își amintesc
nu sunt nimic altceva decât un lung șir de fundaluri
și incizii la granița dintre ironie și hazard
pentru care nu merită să îți obosești genunchii
cu rugăminți
un astfel de bărbat nu are escale
doar victime
și cu toate astea
în fiecare zi suspină în mine cineva
în fiecare zi iubesc în mine pe altcineva
în fiecare zi noi doi dăm naștere
și tot noi doi omorâm
tu îți dai seama ce aberație trebuie să îndure un bărbat
născut din femeie?
îți dai seama că undeva
cândva
cineva scârbit
o să coboare din gerul gurii lui
doar așa să numere
merele care au mai rămas?!
dar o să-mi amintesc eu tot
până atunci te rog
doar pune laptele la frigider
îmi e teamă să nu se acrească
toată religia
din el