care nu știe dacă trebuie sau nu trebuie să se deschidă într-un cer senin

vodca îmi cutreieră gâtul cu furia tuturor gradelor ei

și e o pace în lume atât de groasă încât

o poți atinge cu degetul tău cel mai vorbăreț

și tot nu vei putea vedea apusul din spatele nins al animalului

care a venit să acopere cu umbra lui

momentele mele de glorie

înaintea unui sâmbure de adevăr

 

băi și ce frică îngrozitoare a început să se îmbrace cu mine

ce privire

ce ură îmi arunca pisica din ochii ei de câine

îngrămădiți în ușa

care se încăpățâna să învie

din sticla mea