cu un romantism incurabil
de bărbat închis ermetic
în oglindă
cam așa se întâmplă cu toate lucrurile care ating greșeala
și se sparg
ele știu să îndeplinească la perfecție rolul de sfori
sforile alea bine împletite pe care oameni frumos îmbrăcați în negru
vin să ți le arunce în gât
doar doar te îneci
cu materialul ăla plin de noduri
și te lași plimbat ca un mârâit
prin piața plină de ochi indiferenți care vin
și guri indiferente
care pleacă