naufragiat în speranța

că tu și eu ne vom transforma insomnia

într-un imaculat îngrozitor

bătut în cuie

de caldarâm

 

mușc până îmi auzi gura plină de sânge

și abia atunci îmi ceri

să încetez odată cu acest comportament turbat

și să redevin același oarecare

măturat de secetă în interiorul unui ochi încruntat

care privește exact de acolo de unde a căzut

cum înviem în liniște

unul din celălalt