din vârsta mea își fac păsările cuiburi doar așa să înflorescă dimineți bătrâne în gurile paralizate de greață ale viitoarelor glasuri   (femeile mă caută numai atunci când vor să se nască din ele un alt cuib)  

prin ceilalți veniți să te privească cum treci și pasul tău să aibă un nume de uriaș închis într-o singură cifră care devine din ce în ce mai mică până explodează   ce glorioasă este imaginea femeii răsturnate în așternut ca un fel de război care a pătat obrajii tuturor steagurilor cu încercările roșului de […]

și asculți lupii cum îți dau bună-dimineata din trup jos cu dintii apoi faci un pod din privirea ta aruncată ca un fel de strigăt de ajutor pe deasupra viului care țâșnește din tine într-un potop de trandafiri roșii   dar cel mai important lucru dintre toate lucrurile care se adună în jurul tău să […]

dorea să se cuibărească acolo în căldură și să prindă rădăcini somnul ei

într-o cameră de forță ce valuri înalte are un poem scris în timpul nopții de un bărbat pe sfârcul tău și doamnă cât de frumos se rup în bucăți egale iubirile privite în gol lângă un pahar de vin   și cu toate astea doamnă îți promit că numai din cuvintele mele îți vei putea […]

și chipul aflat înaintea oglinzii a încetat să se mai zbată de frumusețe și-a lăsat brațele într-o răstignire superbă rugându-se să nu își mai aducă aminte nimeni de ea   se gândea chiar și la faptul că un om infirm are parte de o dragoste infirmă sau de o iubire bătută în cruce ca și […]

m-a sunat cu furie trei zile la rând încât la un moment dat scârbit din cauza acestor insistențe am demontat labirintul soneriei până la oasele sunetului   apoi m-am întins pe jos înaintea ușii de lemn așteptând enorm să putrezească

un pește cu botniță și o femeie colgate restul a fost împachetat în valize de lemn și transportat la groapa comuna a recunoștinței

sunt generația cu toate slăbiciunile la vedere jumătate anunț jumătate din 38 de ani și încă ceva greu de elucidat dar greul și concretul nu te interesează pe tine tu oricum stai în ploaie și ploaia nu știe ce să îți facă așa că urmează mersul piticului zgârie autostrăzi cu unghiile prin podea bea o […]

un porumbel și aerul dintre ele care nu înseamnă nimic nici când îl inspiri nici când îl expiri o noapte care a sărit prin fereastră o noapte în care s-au stins toate luminile este doar atunci când picioarele tale intră sub plapumă să toarcă dar între cearșaf și picioarele tale un impertinent aer nefiltrat își […]

și de sub umbrelă tu vii și bați de trei ori din palme faci focul de jur împrejurul morții îmi aprinzi o țigară apoi mâncăm împreună o felie de pâine umedă   cineva ne ciocănește ca și cum am fi uși și ne întreabă ceva stupid de ce pisicile când torc nu lasă în urma […]

cu un romantism incurabil de bărbat închis ermetic în oglindă cam așa se întâmplă cu toate lucrurile care ating greșeala și se sparg ele știu să îndeplinească la perfecție rolul de sfori sforile alea bine împletite pe care oameni frumos îmbrăcați în negru vin să ți le arunce în gât doar doar te îneci cu […]

am coborât toate treptele sângelui până într-un vârf care îți cotrobăie prin inimă cu toată sinceritatea ascuțitului   acum trebuie să înțelegi că sunt doar o oră în drum un animal cu șenile dornic să revoluționeze regnul animal cu incertitudini rotunde și girofar iar dacă pretinzi că mă iubești pe sub haine iubito te rog […]

să muște de graniță propozițiile cu sfârșit fericit doar ca să țină piept viiturii unui limbaj de lemn reîntoarcerile nu mai sunt nimic altceva decât treizeci de pești mărunți care dăruiesc din muțenia lor un vis urât al unui vis cu ochi ușor de atârnat într-un fel de arbori întrupați

cu vaietele femeilor adunate în semnul crucii ține minte că după acest gest vei fi numai bun de plâns   dar întotdeauna ștreangul este nevinovat nu-i așa?  

frumusețea prinsă în bandaje sfioase începe să aibă glas peste vârful picioarelor de lebădă   e un semn infernal că din pieptul presimțirii oxigenul s-a spart și vrea să cadă în cioburi splendide peste noi      

să cernem din ochii noștri tot răul griului care ne-a trăit în privire atât de mult încât a prins rădăcini viciul pleoapei de a rămâne închisă   să ne așezăm cumințenia pe ceasul morții și din somnul nostru să ne nască o perdea de guri dispuse să gândească pentru toată lumea care așteaptă să devină […]

doar pentru a scăpa de obsesia paharului plin așezat înaintea ta ca o statuie a libertății nu este neapărat o cale de scăpare ci un mers prelungitor printre independențele dependenței

celorlați veniți să privească acești ochi ficși care nu se mai opreau din limpede

cotrobăia iarba în semn de protest față de refuzul limpede al apei de a mai acoperi nevinovăția pielii cu triunghiul echilibrului   dar rinocerul cu obrazul roșu indiferent se încăpățâna să tulbure liniștea ierbii cu tot felul de dinți stricați   urla și urletul său nu avea de zece ori ecou deschidea gura și nu […]

ca niște oameni normali ce suntem sau spune orice vrei tu pentru că ai gura ușor sfârșită și genele puse în așa fel încât să acopere patru bărbați dintr-un clipit   dar ce răcoare se zbate sub pleoapa ta chemând în cor insectele să se așeze la cină ce noapte ne-ai dăruit cu strigătele tale […]

de bărbații ascunși pe țeava armei ca niște bucăți de metal puse pe ucis   se plimba și din râsul ei săreau schijele femeii fericite să suporte greutatea cusută în pielea vocabularului mătasea ciorapului aruncată în obrazul mulțimii ca o capitulare în vârful grobian al unui penaj de vrabie se plimba și era o doamnă […]

scări imaginare și locuim în leoparzi ca niște vagabonzi dornici să domesticim viețile lor din flori și ultimele două cifre care fac din geamătul tău să tremure cearșaful de albi ce am putea deveni   femeie în trupul tău nu se mai ascunde nimeni așa că pleacă de lângă foc îmbracă-te în hainele mele de […]

cifrei 1 nu are nimic păcătos este doar un foc care nu se mai poate opri din plâns